Primaria Comunei
Avram Iancu
Înapoi la:HomeSunteţi la:RELIEFUL SI VEGETATIA
str. Principală, nr. 167 +40 0259.391.092 primaria@primaria-avramiancu.ro
 
 
 
 
 
 
Consultare
Taxe şi impozite
ON - LINE
Comuna noastra
e-Formulare
Comunicate de Presa

Consultare Taxe şi impozite ON - LINE

Comuna noastra

e-Formulare

Comunicate de Presa

Relieful si Vegetatia________Modificată în : 01.02.2014

 

Relieful şi vegetaţia

Clima 
Clima zonei Avram Iancu este temperat continentala cu nuante oceanice, dar si cu usoare influente submediteraneene, caracteristica reliefata prin analiza elementelor climatice, temperatura, precipitatiile si vânturile. Analiza acestor elemente pun în evidenta particularitatile climatice ale câmpiei.
Temperaturile medii anuale înregistreaza valori de 10,5 grade Celsius (statia meteorologica Chisineu Cris) având limite între 10,4 grade Celsius la Oradea si 10,6 grade Celsius la Arad.
Diferentele dintre anii cei mai racorosi si cei mai secetosi au fost de 4,4 grade Celsius, diferente provocate de cauze generale prezente la nivel national. Temperaturile medii lunare variaza între -2,4 grade Celsius si 21,3 grade Celsius, valori ce coincid cu lunile extreme ianuarie si iulie. În general iernile sunt moderate, fara geruri aspre, afectate de masele de aer vestice si fiind adapostite de invaziile polar-continentale dinspre est si nordest. Primavara se resimte Anticiclonul Azoric care grabeste desprimavararea, vara nu este prea torida datorita influentelor vestice, iar toamna temperaturile descresc începând din octombrie, variind între 16,9 grade Celsius în septembrie la 6 grade Celsius în noiembrie.
 
Hidrologia
Apele de suprafata fac parte din bazinul hidrografic al Crisului, reteaua fiind formata din Crisul Negru-râu autohton si din pâraie, viroage permanente si temporare legate prin canale. Aceste ape sunt orientate est-vest în sens longitudinal, Crisul Negru unindu-se cu Crisul Alb pe teritoriul Ungariei, varsându-se apoi în Tisa.
Crisul Negru are cel mai coborât nivel (89m), iar pâraiele autohtone sunt scurte.
Dintre pâraie si virogi mai importante sunt: Pârâul Foca în vest, Pârâul Ghepes în est, Pârâul Teuz în sud, Viroaga Ghepes în nord.
Principalele canale sunt: Canalul Colector al Crisurilor în est si canalul Foca în vest.
Densitatea retelei hidrografice coincide în general cu densitatea fragmentarii reliefului, care în aceasta zona are valori de 0,54 kmkm²
Aceste canale colecteaza apele zonei, rsusindu-se astfel a reda agriculturii importante suprafete de teren. Totusi mai persista numeroase balti si mlastini, unele fiind transformate în helestee, exemplul helesteului Tamasda din partea de est a comunei, legat de Canalul Colector si pâraiele Foca si Ghepes.
Apele acestor râuri, pâraie sau canale este folosita în perioadele de seceta si alte utilizari gospodaresti. Acestea sunt mai crescute în perioada februarie-martie si mai mici în august-octombrie.
 
Natura si mediu
Se stie ca perioada anilor 1990 - 2000 a fost decretata de O.N.U. Decada Internationala de Prevenire a Catastrofelor Naturale. La sfârsitul acestei decade se poate constata o preocupare crescânda pentru cercetarea si prevenirea catastrofelor naturale.
În acest sens în România, este în vigoare Ordonanta Guvernului numarul 47 din 1994 privind apararea împotriva dezastrelor. Tot la aceasta concura si legea privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor si cu privire la delimitarea în fiecare judet a zonelor expuse la riscuri naturale, precum si ale legii apelor.
Sigur ca aceste ordonante cuprind masuri de prevenire, de pregatire, masuri operative urgente, masuri de interventie ulterioara.
Se stie ca satele componente ale comunei sunt situate pe câmpia joasa aluvionara a Crisului Negru. Aceasta câmpie poarta denumirea generala de câmpia Salontei.
Pe aceasta câmpie joasa aluvionara sunt forme de relief pozitive si negative, unde sub depozite argiloase de suprafata sunt prezente depozitele nisipoase care cantonaeza primul nivel freatic.
Datorita cotelor de nivel joase pe câmpia aluvionara, s-au executat numeroase canale de desecare. Astfel în partea vestica a comunei este prezent canalul colector al Crisurilor, care face jonctiunea aici cu Crisul Negru.
În extravilanul localitatii sunt executate sisteme de canalizare si desecare. Asa cum s-a amintit, principalul curs de apa din zona este Crisul Negru cu afluentul sau pe partea stânga, pârâul Teuz.
În partea centrala a perimetrului comunei curge pârâul Foca, care curge la nord de localitatea Avram Iancu. De asemenea în partea de nord curge pârâul Ghepes. Aceste pâraie au cursuri extrem de sinuoase, datorita reliefului plat pe care îl strabate.
Pe aceste unotati geomorfologice (câmpia joasa aluvionara si terasa de lunca) riscurile naturale sunt specifice si pot fi în legatura directa numai cu prezenta apelor curgatoare sau a sistemului de canalizare, desecare.
În localitatea Avram Iancu, câmpia joasa aluvionara este alcatuita din pamânturi dificile de fundatie, de tipul pamânturilor leossoide, fiind necesare studii geotehnice pentru autorizarea constructiilor.
În extremitatea vestica a localitatii Tamasda, pe triunghiul facut de Crisul Negru si canalul colector al Crisurilor se identifica o zona inundabila, în cazul în care Crisul Negru depaseste cota de inundatie.
În aceasta situatie pot fi afectate terenuri agricole. Tot în aceasta confluenta este prezenta si o balta. Se impun aceleasi restrictii ca la Avram Iancu.
Localitatea Ant este asezata pe terasa de lunca de pe malul drept al Crisului Negru, iar pârâul Foca tranverseaza extremitatea vestica a satului. În extravilanul satului sunt sisteme de canalizare si desecare.
În partea vestica au fost identificate terenuri inundabile, inundatii care se produc la ploi abundente, când apele Crisului Negru depasesc cotele de inundare.
Aceste probleme sunt legate si de sistemul de desecare, care daca functioneaza normal se pot evita.
În nordul localitatii exista o zona pe care stacneaza apele la ploi abundente, fiind afectate terenuri agricole care compromit recoltele.
Se mentin aceleasi restrictii privind terenul de fundare, ca în cazul localitatilor precedente. Sursele de poluare sunt putine. Principalele surse sunt mijloacele de transport, activitatile economice.
O cantitate importanta de poluanti este cedata atmosferei de catre casele particulare, iarna, care folosesc combustibili solizi si lichizi.
Oxidul de carbon provine de la vehicole ce folosesc drept combustibil benzina si motorina, dar influenta lor nu este mare, întrucât concentratia lor nu depaseste anumite praguri admise.
Poluarea sonora este mai accentuata în unele perioade, în functie de fluxul de transport auto si C.F., recreatii, întreceri sportive.
Reziduurile solide menajere din fata caselor, pot deveni si surse de poluare, ca si latrinele neîntretinute, nedezinfectate periodic, necuratate la timp.
 
Ultimele pagini vizitate de dvs: