Primaria Comunei
Avram Iancu
Înapoi la:HomeSunteţi la:MONOGRAFIE
str. Principală, nr. 167 +40 0259.391.092 primaria@primaria-avramiancu.ro
 
 
 
 
 
 
Consultare
Taxe şi impozite
ON - LINE
Comuna noastra
e-Formulare
Comunicate de Presa

Consultare Taxe şi impozite ON - LINE

Comuna noastra

e-Formulare

Comunicate de Presa

Monografie________Modificată în : 01.02.2014

 

Istoricul localităţii

Istoricul Comunei Avram Iancu
Din punct de vedere istoric exista surse care atesta prezenta omului din timpuri vechi pe acest teritoriu. Cea mai veche dintre acestea e ste cea care afirma existenta unei asezari denumita Villa Tamasd din anul 1169. O alta sursa din anul 1241, denumeste asezarea Pons Tomae.
În anul 1600 asezarea este distrusa ca urmare a luptelor dintre turci si unguri, iar de la 1700 devine din sat, proprietate latifundiara a marii nobilimi maghiare, cu denumirea de Tamashida, în româneste Tamasda.
Satul Ant este atestat pentru prima data în 1353 sub denumirea de Ont, fiind considerat o asezare de iobagi.
Satul Avram Iancu are prima atestare în 1928, sub denumirea de "Reguna Maria".
Primii locuitori ai comunei au fost colonisti veniti din zona Muntilor Apuseni, în primavara anului 1921, în speranta ca vor primi pamânt dar, acest lucru a ramas doar o promisiune, deoarece teritoriul era proprietatea a doi mosieri Liptoi si Ghercenoie.
Abia în primavara anului 1928 au fost împartite locuri de casa, cu conditia ca în zece zile sa fie construite.
Auzind de împartirea pamântului, taranii din Muntii Apuseni au venit în numar tot mai mare, astfel în 1928 erau 272 de familii.
Colonizarea masiva a zonelor riverane Oradiei si a zonei Salonta, a luat amploare odata cu aplicarea legii asupra colonizarii, promulgata în 17 iulie 1930. Prin intermediul acestei legi, colonistii au fost împroprietariti cu loturi pentru culturi si pentru case.
În schimbul acestor împroprietariri facute de catre statul român, colonistilor le revenea anumite obligatii. În contractul încheiat intre colonisti si statul român, trebuiau respectate anumite obligatii ale colonistilor fata de stat stipulate în legea colonizarii din 1930.
Loturile respective de pamânt erau cumparate de catre colonisti cu sume cuprinse bineînteles în functie de suprafata acumulata, dar ca si curiozitate acestea erau cuprinse între pragul de 1000 de lei si cel de 29.000 lei.
Aceste plati urmau a fi achitate care stat în rate semestriale, datele scadente fiind 1 mai si 1 noiembrie. În cazul neplatii acestor datorii statul urma sa fie despagubit pe cale juridica.
Loturile de pamânt nu se puteau înstraina nici voluntar, nici prin executie silita, decât altui colonist, sau pentru înzestrarea copiilor, acestea fiind posibile doar în conditiile prevazute de lege.
Totodata colonistul era obligat la respectarea dispozitiilor date de catre Ministerul Agriculturii privind:

  • felul culturilor ce trebuiesc cultivate în regiunea loturilor,
  • conditiile executarii muncilor agricole,
  • alegerea semintelor,
  • speciile si rasele de animale care se preteaza zonei,
  • organizarea gospodariei,
  • cultivarea gradinilor cu pomi si zarzavaturi,
  • distribuirea îngrasamintelor în mod rational, etc.

Neîndeplinirea acestor conditii, precum si neplata a patru rate consecutive, atrage dupa sine deposedarea colonistului, care se va face pe cale juridica.
În caz de deposedare, lotul de pamânt si inclusiv cladirile cuprinse în acesta, vor intra în patrimoniul statului, iar colonistul urmeaza a fi despagubit pentru cladiri si investitii cu o suma stabilita prin justitie.
În cazul platilor la timp a ratelor prevazute de contract, colonistul va fi împroprietarit dupa plata efectiva a acestuia.
Cel mai vechi contract de împroprietarire a unui colonist din comuna Regina Maria, pastrat la Arhivele Statului de la Oradea, are data înscrisa - 27 octombrie 1936 semnat printr-o amprenta digitala de catre Blaj Anton.
În acea perioada, Salonta era cel mai reprezentativ centru industrial, cultural si comercial din jumatatea sudica a judetului Bihor.
Dupa cel de-al ll - lea razboi mondial si mai precis din anul 1747, localitatea îsi schimba denumirea în Avram iancu.
Totodata, ca majoritatea asezarilor rurale din tara si din aceasta parte a tarii, comuna Avram Iancu s-a integrat în circuitul de dezvoltare economica nationala, dobândind un profil agrar, dar cu dezvoltarea si functiilor noi actuale (social-culturala, administrativa, sanitara, de transport, servicii, comerciala, turistica).

 

Traditie si cultura
Pastrarea obiceiurilor din cadrul Sarbatorilor de Iarna este unul dintre traditiile care se regasesc în comuna Avram Iancu.
De asemenea Formatia de dans popular a comunei a participat si participa la concursuri de dans popular.
Satul Avram Iancu se poate mândri cu un solist de muzica populara, Sandu Condoros.
În satul Tamasda exista o formatie de muzica populara si lautareasca.
Dintre activitatile de masa cunoscute sunt "Crosul primaverii", "Cupa Prieteniei", "Cupa 1 iunie" la care învingatorii sunt în primul rând sanatatea, prietenia si voia buna.

 

Dinamica populatiei
Din recensamintele populatiei se poate urmari si dinamica populatiei.
Astfel se constata o scadere a populatiei dupa al ll-lea razboi mondial, datorita crizelor economice si starii de sanatate.
Cuprinzând numarul locuitorilor în cele trei recensaminte din 1956, 1966 si 1977, se constata ca numarul populatiei a fost în crestere.
Astfel s-au înregistrat 157 (în 1956), 163 (în 1966) si 177 (în 1977), în satul Ant, 892 (în 1956), 998 (în 1966) si 1073 (în 1977) în satul Tamasda si 1957 (în 1956), 2189 (în 1966) si 2257 (în 1977), în Avram Iancu.
La nivel de comuna valorile au fost de 3006 locuitori la recensamântul din 1956, de 3350 la recensamântul din 1966 si de 3407 la recensamântul din 1977.
Rezulta în general o crestere a numarului de locuitori, de la un recensamânt la altul, dar cu o stagnare în prezent, iar tendinta este de descrestere în viitoarea perioada, datorita sporului natural actual negativ (2,33 %).
Dupa 1977 se constata un ritm mai mic de crestere a populatiei, sub 4%, înregistrându-se oscilatii de la un an la altul.
La recensamântul populatiei din 1992 s-au înregistrat 3447 locuitori, pentru ca în prezent sa fie 3311 locuitori, repartizati astfel: 1984 locuitori în centrul de comuna (Avram Iancu), 1136 locuitori în satul Tamasda si 191 locuitori în satul Ant.
Numarul actual al populatiei situeaza comuna Avram Iancu în rândul comunelor mari ale tarii.


Miscarea populatiei
Variatele conditii materiale si sanitare s-au rasfrânt si asupra miscarii naturale a populatiei. Acest lucru rezulta din indicii de natalitate, de mortalitate si de spor natural. Astfel daca în anul 1956, indicele de natalitate înregistreaza sporuri însemnate (23,8%), dupa 1960 s-a redus simtitor la 18,4%, pentru ca apoi sa ajunga sub 11% în 1987.
Unele masuri luate de stat în problema reglementarii nasterilor, face ca dupa 1966 indicele sa depaseasca 21%. Dupa 1970 indicele de natalitate a început din nou sa scada, înregistrând 18,4% în 1970, 12,5% în 1985 si sub 10% dupa 1991.
Indicele de mortalitate înregistreaza valori de 15,8%, în 1956, oscilând apoi între 9,3% în 1966 si 11,2% în 1977, lucru datorat îmbunatatirii conditiilor de asistenta medicala. Datorita fenomenului de îmbunatatire a populatiei, dupa 1985 se constata o oscilare a indicelui de mortalitate în jurul a 10,8-12,7 %.
Sporul natural este conditionat de o serie de factori, între care un rol important îl are factorul psihologic. Ca si nivel national, valoarea lui este în scadere si mai ales în vestul si sud-vestul tarii.
Astfel si în comuna Avram Iancu înregistrându-se în perioada 1988-1999 în spor natural negativ, mai precis sub 2,33%.
Miscarea migratoare înregistreaza valori destul de reduse, oscilând între 2,9% în 1965 si 5,7% în 1985, unele persoane stabilindu-se în orasele vecine iar altele revenind acasa, datorita disponibilizarilor din unele întreprinderi, a somajului, sau alte cauze.
De asemenea exista deplasari sezoniere si zilnice, legate de profilul industrial-economic al oraselor din jur (Salonta, Chisineu Cris, mai ales), care ofera loc de munca pentru o parte din populatia comunei.
În cadrul deplasarilor sezoniere si zilnice sunt cuprinsi si tinerii studiosi, care frecventeaza cursurile liceelor, scolilor profesionale si chiar a facultatilor.


Structura populatiei
Vârsta populatiei este un element geo-demografic de prima importanta, de echilibrul acesteia depinzând în mare masura desfasurarea activitatilor economice.
Astfel din cei 3311 de locuitori ai comunei Avram Iancu în anul 2002, 1630 erau de gen masculin si 1681 de gen feminin.
Pe grupe de vârste situatia era urmatoarea:

0-14 ani - 728
15-19 ani - 298
20-29 ani - 430
30-39 ani - 397
40-49 ani - 364
50-59 ani - 465
Peste 59 ani - 629


Se costata o pondere mare de peste 50% a populatiei apte de munca (20-60 ani) si a populatiei tinere. Totusi exista si un procent important de populatie batrâna (19,21%), ceea ce tradeaza o tendinta de îmbatrânire a populatiei comunei.
De asemenea se observa o usoara predominare a populatiei feminine si se sesizeaza aceasta dominare începând de la grpa de vârsta 55-59 ani.
Aceasta situatie se explica prin pierderile din timpul razboiului, mai ales si faptul ca durata de viata a femeilor este mai ridicata decât cea a barbatilor.
Aceasta usoara predominare a populatiei feminine ramâne valabila si în prezent, fiind de aproximativ 54%.
Structura nationala
Din punct de vedere al nationalitatilor, populatia comunei este formata în majoritate din români (2354), 444 de maghiari si 513 de tigani. Românii predomina în centrul de comuna, maghiarii în Ant si Tamasda, iar tiganii în Tamasda.
În procente, românii reprezinta 71,1 %, maghiarii circa 13,4%, iar tiganii 15,5%.
Cu toata diversitatea structurii nationale, nu s-au înregistrat conflicte inter-etnice.

 

 

 
Ultimele pagini vizitate de dvs: